iulie 2, 2011 · 10:28 am

Acţiunea penală: noţiune; obiectul şi subiecţii acţiunii penale; trăsăturile acţiunii penale.

Acţiunea penală: noţiune; obiectul şi subiecţii acţiunii penale; trăsăturile acţiunii penale.

 

Art.9-actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere a persoanelor care au savarsit infractiuni. Art.23-inculpatul-persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala. Art.24 parte vatamata-persoana care a suferit prin fapta pena o vatamare fizica, morala sau materiala. Parte civila-persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal. Parte responsabila civilmente-persona chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate de invinuit sau inculpat. Acţiunea penală constituie instrumentul juridic prin intermediul căruia se deduce în faţa organelor judiciare raportul conflictual de drept penal în vederea tragerii la răspundere a celui vinovat de comiterea unei infracţiuni Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Penal, Procedura Penala

Etichetat ca , , , , , , , ,

iulie 2, 2011 · 10:26 am

Abţinerea şi recuzarea.

Abţinerea şi recuzarea.

                Art 50-C pr. Pen –persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de aparticipa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea-art.51-C. Pr. Pen.-in cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de oricare dintre parti de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea se formuleaza oral sau in scris cu aratarea cazului de incompatibilitate. Abtinera sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet in sedinta secreta fara participarea celui care se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de indata ascultandu-se procurorul si daca este necesar cel ce se abtine si partile. Daca se admite abtinerea sau recuzarea se va stabili in ce masura se mentin actele. Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. Incheierea nu ste supusa nici unei cai de atac. In cursul urmaririi penale asupra cererii de abtine sau de recuzare se pronunta procurorul insarcinat cu supravegherea penala sau procurorul ierarhic superior. Procurorul este obligat sa solutrioneze cererea in cel mult 3 zile printr-o ordonanta.

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Penal, Procedura Penala

Etichetat ca , , , , , , ,

iunie 4, 2011 · 4:56 pm

Acţiunea civilă în procesul penal: noţiune; condiţii ale exercitării acesteia

Art.476 – Instanta examineaza actiunea civila numai daca persoana vatamata este prezenta si se constituie parte civila, iar pretentiile acesteia pot fi solutionate fara amanarea judecatii.

Art.14-Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului precum si a partii responsabile civilmente. Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila. Repararea pagubei se face potrivit legii civile: in natura sau prin plata unei despagubiri banesti. Persoana vatamata se poate constitui ca parte civila in contra invinuitului sau inculpatului si a partii responsabile civilmente.

Constituirea se poate face in cursul urmaririi penale si in fata in stantei pana la citirea actului de sesizare.Este posibil ca săvârşirea unei infracţiuni să producă, pe lângă urmările socialmente periculoase şi un prejudiciu material sau moral în dauna unei persoane fizice sau juridice, caz în care infracţiunea este şi sursa unor obligaţii civile. Mijlocul legal prin care persoana păgubită material cer să-i fie reparat prejudiciul cauzat este acţiunea civilă. Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Penal, Procedura Penala

Etichetat ca , , ,

iunie 4, 2011 · 4:52 pm

Abtinerea si recuzarea

Abţinerea şi recuzarea. Art 50-C pr. Pen –persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de aparticipa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

Recuzarea-art.51-C. Pr. Pen.-in cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de oricare dintre parti de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea se formuleaza oral sau in scris cu aratarea cazului de incompatibilitate.

Abtinera sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet in sedinta secreta fara participarea celui care se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de indata ascultandu-se procurorul si daca este necesar cel ce se abtine si partile. Daca se admite abtinerea sau recuzarea se va stabili in ce masura se mentin actele. Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara.

Incheierea nu ste supusa nici unei cai de atac. In cursul urmaririi penale asupra cererii de abtine sau de recuzare se pronunta procurorul insarcinat cu supravegherea penala sau procurorul ierarhic superior. Procurorul este obligat sa solutrioneze cererea in cel mult 3 zile printr-o ordonanta.

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Penal, Procedura Penala

Etichetat ca , , , ,

iunie 4, 2011 · 4:49 pm

HOTĂRÂREA din 21 iulie 2005 – în cauza Străin şi alţii împotriva României

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

 

HOTĂRÂREA

din 21 iulie 2005

 

în cauza Străin şi alţii împotriva României

 

Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 99 din 2 februarie 2006

 

(Cererea nr. 57.001/00)

Definitivă la 30 noiembrie 2005

 

În cauza Străin şi alţii împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), întrunită în cadrul unei camere formate din domnii: B.M. Zupancic, preşedinte, J. Hedigan, L. Caflisch, C. Bîrsan, doamnele: M. Tsatsa-Nikolovska, A. Gzulumyan, R. Jaeger, judecători, şi domnul V. Berger, grefier de secţie,

după ce a deliberat în Camera de consiliu la 30 iunie 2005, pronunţă următoarea hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

 

PROCEDURA

 

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 57.001/00, introdusă împotriva României, prin care patru cetăţeni ai acestui stat, doamna Delia Străin, domnul Horia Stoinescu, doamna Felicia Stoinescu şi doamna Maria Tăucean (reclamanţi) au sesizat Curtea la 22 noiembrie 1999, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

    2. Reclamanţii sunt reprezentaţi de doamna R. Mihalcea, avocat la Timişoara. Guvernul român este reprezentat de agentul guvernamental, doamna R. Rizoiu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria CEDO

mai 28, 2011 · 12:02 pm

Cazurile în care se poate dispune arestarea prevăzute de art. 148 lit. e şi h din C. proc. pen. Ordine de drept. Ordine publică. Ordine constituţională. Pericolul social al faptei. Pericol social al infracţiunii. Pericol concret pentru ordinea publică. În cursul urmăririi penale şi instanţa poate dispune obligarea de a nu părăsi ţara

 

Vom aborda unele probleme ce ni le-am propus în titlu  începând cu prezentarea deciziei nr. 614/R/15.10 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, dată în dosarul nr. 3635/2004.

I. < Prin încheierea de şedinţă din 15 octombrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală, în dosarul nr.5697/2004 s-a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului C.M.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa  de fond a reţinut următoarele:

Inculpatul C.M. în perioada 1998-2001, împreună cu inculpatul N. I., învinuiţii S. E. şi T. P., folosind documente false, instigând la mărturie mincinoasă, la fals, uz de fals în înscrisuri sub semnătură privată[1], în urma unor acţiuni civile la instanţele judecătoreşti iniţiate de învinuitul T. P. şi susţinute de ceilalţi învinuiţi, respectiv inculpaţi, au reuşit în baza unor hotărâri judecătoreşti să devină proprietari ai imobilelor situate în Bucureşti, str. Speranţei nr.15, sector 2, str. Av. Radu Beller, nr.11, sector  1 şi  str. Speranţei nr.42, sector  2, prejudiciind Primăria Municipiului Bucureşti cu suma totală de aproximativ 2 Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria Arestare preventiva, Drept Penal, Procedura Penala

Etichetat ca

mai 28, 2011 · 11:54 am

Modele actiuni

CERERE A PARINTILOR DE INAPOIERE A COPILULUI DE LA O        PERSOANA CARE IL DETINE FARA DREPT

 

Domnule Presedinte,

 

Subsemnatii__________ambii domiciliati in _______jud._____, str._____, nr.___, bl.__, et.____, ap____, chemam in judecata si personal la interogatoriu pe____________ domiciliat in_______, jud._____, str._______, nr.______, bl.____, et.____, ap.____, pantru ca prin hotararea ce veti pronunta sa-l obligati sa-l inapoieze pe fiul nostru in varsta de _______ani, pa care il tine fara drept. Cerem, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.

 

Motivele actiunii sunt urmatoarele:

In fapt, subsemnatii suntem parintii copilului, iar paratul este bunicul matern. La data de ______, copilul nostru a fost trimis de noi sa-si petreaca vara la parat. Ulterior, insa, acesta a refuzat sa ne restituie copilul si cand ne-am prezentat la domiciliul paratului pentru a lua copilul, am constatat ca fusese trimis intr-un loc necunoscut.

In drept, ne intemeiem cererea pe dispozitiile art.103 din C.fam.

Intelegem sa ne folosim de proba cu interogatoriul paratului – care urmaza afi citat cu aceasta mentiune – si de proba cu martori, pentru cara propunem pe:

1._______,din_____,jud.____,str._____,nr.____,etaj.______,apart._______.

2._______,din_____,jud.____,str._____,nr.____,etaj.______,apart._______.

3._______,din_____,jud.____,str._____,nr.____,etaj.______,apart._______.

Depunem prezenta cerere in dublu exemplar dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat paratului.

 

Semnatura reclamantilor_______

 

Domnului Preseidnte al__________

 

Scrie un comentariu

Din categoria Acţiuni modele

Etichetat ca

mai 28, 2011 · 11:52 am

Modele actiuni

ACTIUNE DE IMPARTIRE A BUNURILOR COMUNE ALE SOTILOR IN TIMPUL CASATORIEI,INTENTATA DE UNUL DINTRE SOTI

 

DomnulePresedinte,

 

Subsemnata_____________,domiciliatain_________,jud.________,str._,nr._______etaj________,apart._____ ,chem in judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu,___________,pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa procedati la impartirea bunurilor noastre comune,care sunt urmatoarele:_____,

Motivele actiunii sunt urmatoarele:

In fapt,sotul meu a fost condamnat prin hotararea penala nr.__________,din_______,a Judecatoriei_________,la o pedeapsa privativa de libertate de un an inchisoare corectionala pentru delictul de abuz de incredere.Sentinta de condamnare ramanand definitiva prin respingerea recursului declarat de inculpat,el a fost incarcerat la Penitenciarul ________,cu incepere de la data de________.In aceasta situatie,subsemnata trebuie sa suport in intregime cheltuielile necesare pentru intretinerea celor doi copii minori nascuti din casatoria noastra,ceea ce impuneinstrainarea partii mele din bunurile noastre comune.In consecinta,data fiind detinerea prelungita a sotului meu,axista motive temeinice pentru impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei.

In drept,imi intemeiez actiunea pe dispozitiileart.36,alin 2 din Codul familiei.

Inteleg sa ma folosesc de interogatoriul paratului-care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune-de proba cu acte,si anume de sentinta penala nr._____din_______,    prin care sotul meu a fost condamnat la un an inchisoare corectionala,precum si de proba cu martori pentru care propun pe:

1_______,din_____,jud._______,str.____,nr.____,etajul_____,apart._____      2_______,din_____,jud._______,str.____,nr.____,etajul_____,apart._____

Depun prezenta cerere,precum si copie certificata de pe sentinta susmentionata in dublu exemplar,dintre care unul pentru instanta si altul pentru afi comunicat paratului.

 

Semnatura reclamantei,

DOMNULUI PRESEDINTE AL __________________________________

Scrie un comentariu

Din categoria Acţiuni modele

Etichetat ca

aprilie 29, 2011 · 8:36 am

Drepturile coproprietarilor cu privire la cota lor parte din dreptul de proprietate.

Cota-parte reprezinta masura in care dreptul de proprietate al fiecarui coproprietar se intinde asupra bunului comun. Cu alte cuvinte, cota-parte determina intinderea prerogativelor pe care fiecare coproprietar este indreptatit a le exercita asupra bunului comun, precum si masura in care, in cazul impartelii, coproprietarii devin proprietari exclusivi asupra unei parti determinate din bunul comun. Deoarece cota-parte reprezinta o fractiune din dreptul de proprietate asupra bunului comun, dreptul de dispozitie al fiecarui coproprietar se limiteaza doar la dispozitia juridica asupra cotei sale parti.

Dreptul de dispozitie materiala asupra bunului comun apartine tuturor coproprietarilor si poate fi exercitat numai cu consimtamantul unanim al tuturor coproprietarilor.

In privinta cotei sale parti, oricare dintre coproprietarii este in drept sa faca acte de dispozitie fara a avea nevoie de consimtamantul celorlalti coproprietari.

Astfel, oricare dintre coproprietari poate instraina total sau partial dreptul sau de proprietate sub forma de cote-parti, dobanditorul substituindu-se in locul si in dreptul celui ce si-a instrainat total sau partial cota sa parte.

Instrainarea cotei-parti se poate realiza atat prin acxte juridice cu titlu oneros, cat si prin acte juridice cu titlu gratuit.

In afara posibnilitatii de instrainare a cotei-parti, tot in cadrul dreptului de dispozitie, fiecare coproprietar este indreptatit sa graveze cota sa parte cu drepturi reale.

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Civil

aprilie 29, 2011 · 8:34 am

Exercitarea dreptului de dispozitie

Actele de dispozitie asupra bunului comun nu vor putea fi valabil incheiate decat cu consimtamantul unanim al tuturor coproprietarilor.

Actele de instrainare savarsite de un coproprietar privind bunul comun, fara a aduce la cunostinta cumparatorului calitatea de coproprietar, vor fi sanctionate cu nulitatea relativa pentru eroare asupra obiectului contractului.Coproprietarii mai pot recurge la actiunea de imparteala. Daca cu aceasta ocazie bunul vandut cade in lotul coproprietarului vanzator, cumparatorul este considerat ca a fost proprietar exclusiv in mod retroactiv si deci vanzarea ramane valabila.

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Civil

aprilie 29, 2011 · 8:33 am

Exercitarea dreptului de posesie.

Posesia ca atribut al dreptului de proprietate, consta in stapanirea de fapt a unui bun sub nume de proprietar. Ea cuprinde un element obiectiv, care consta in detinerea ori stapanirea bunului si un element subiectiv, vointa proprietarului de a poseda pentru el insusi. Ceea ce deosebeste posesia, ca atribut al dreptului de proprietate, de posesie, ca stare de fapt si de posesia exercitata asupra unui bun cu un alt titlu decat acela de proprietate, este existenta titlului de proprietate.

Posesia sau mai precis coposesia exercitata de coproprietari asupra unui bun comun prezinta unele particularitati. Termenul de coposesie corespunde ideii exercitarii simultane si concurente a posisiei asupra unui bun de catre mai multi proprietari.

Ca si posesia, si coposesiunea presupune doua elemente constitutive: corpus si animus. Elementul material (corpus) consta in dreptul de proprietate comuna dintr-un ansamblu de acte de uz si folosinta corespunzatoare cotei-parti a fiecarui coproprietar, acte ce se exercita  asupra intregului bun, fara a aduce insa atingerea drepturilor celorlalti coproprietari si fara a schimba destinatia economica a bunului comun. In ceea ce priveste elementul psihologic (animus) el consta

in vointa coproprietarilor de a se comporta ca titulari ai dreptului de proprietate in limitele cotei lor parti, sau mai exact spus, cu intentie de coproprietari.

Este posibil ca un singur coproprietar sa posede bunul comun. De asemenea, prin vointa coproprietarilor, posesia asupra bunului comun poate sa fie exercitata si de o terta persoana.

Coproprietarii nu detin bunul comun cu titlu precar, ci cu titlu de proprietate, fiecare in parte avand o cota parte din dreptul de proprietate ce are ca obiect bunul comun.

Precaritatea sau detentia precara consta in exercitiul unei puteri de fapt asupra unui bun, fie cu acordul si pe contul proprietarului, dupa caz, al titularului unui alt drept real, fie in virtutea unui titlu legaslau judiciar. Detentorul precar spre deosebire de posesor are numai corpus.

Un coproprietar ce poseda in mod exclusiv bunul comun poate invoca fata de ceilalti numai uzucapiunea de 30 de ani.

Pentru dobandirea proprietatii prin prescriptia achizitiva de 10-20 ani, se cere buna-credinta si just titlu.

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Civil

Etichetat ca , , , , , , ,

aprilie 16, 2011 · 6:35 pm

Subiectii infractiunii

Subiectii infractiunii sunt persoanele implicate in savarsirea unei infractiunii, fie prin comiterea actului de executare, fie prin suportarea consecintelor, a raului cauzat prin savarsirea acesteia.

Doctrina de drept penal face distinctie intre subiectul activ si subiectul pasiv al infractiunii. Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Penal

aprilie 16, 2011 · 6:33 pm

Particularitatile exercitarii atributelor de folosinta, posesie si dispozitie asupra bunului comun.

  • Exercitarea dreptului de folosinta,

Atributul folosintei, care intra in continutul juridic al dreptului de proprietate comuna pe cote-parti,consta in dreptul coproprietarilor de a utiliza bunul comun in propriul lor interes, dobandind in proprietate fructele si veniturile pe care le pot obtine din acel bun. Astfel, s-a cristalizat regula generala potrivit careia fiecare coproprietar se poate folosi de bun cu respectarea a doua conditii: de a nu schimba destinatia bunului si de a nu impiedica exercitiul concurent si simultan al atributului de folosinta al celorlalti coproprietari. Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Civil

aprilie 16, 2011 · 6:29 pm

Formele dreptului de proprietate comuna

In prezent exista doua forme de proprietate comuna: proprietate comuna pe cote-parti si proprietatea comuna in devalmasie. Ceea ce distinge proprietatea comuna pe cote parti este faptul ca obiectul ramane nefractionat in materialitatea sa, pe cand dreptul de proprietate se fractioneaza pe cote parti aritmetice ideale, egale sau inegale. Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Civil

Etichetat ca , , , , ,

aprilie 7, 2011 · 9:29 pm

Conditii preexistente infractiunii!

Conditii preexistente infractiunii

Notiune. Doctrina penala este unanima  in a considera obiectul infractiunii ca fiind valoarea sociala si relatia sociala formata in jurul si datorita acestei valori,  care sunt vatamate, lezate sau puse in pericol prin savarsirea faptei socialmente periculoasa. Acesta este obiectul juridic al infractiunii si el difera in raport de categoria sau grupa de infractiunii prevazuta in partea speciala a Codului penal.

Forme ale obiectului infractiunii.

1.  obiectul juridic generic sau de grup este format din grupul, manunchiul de valori sociale de aceeasi natura aparate prin normele penale.

2.  obiectul juridic special este valoarea sociala concreta careia I se aduce atingere prin infractiune. Aceasta categorie de obiect serveste la determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup.

Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Penal

Etichetat ca , , , , , , ,

aprilie 7, 2011 · 9:26 pm

Preaterintentia

O forma specifica a vinovatiei, ce rezulta din unirea intentiei cu culpa, este denumita in doctrina de drept penal – preaterintentia (intentia depasita). Ea se caracterizeaza prin aceea ca subiectul infractiunii prevede si doreste ori accepta producerea unor urmari periculoase, insa cele produse in realitate sunt mult mai grave, pe care le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce sau nu le-a prevazut, dar putea si trebuia sa le prevada.

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Penal

Etichetat ca , , , , , ,

aprilie 7, 2011 · 9:24 pm

Regimul juridic al nulitatii.

Prin regim juridic al nulitatii intelegem regulile care guverneaza nulitatea absoluta si nulitatea relativa. Regimul juridic al nulitatii priveste trei aspecte : cine poate invoca nulitatea, cat timp poate fi invocata nulitatea, posibilitatea de acoperire a nulitatii prin confirmare. Aceste aspecte sunt diferite in functie de fiecare nulitate in parte :

Nulitatea absoluta:

a)Poate fi invocata de oricine are interes, aceasta insemnand ca pot invoca nulitatea absoluta partile actului juridic, avanzii-cauza ai partilor, procurorul, instanta.

b)Este imprescriptibila, adica nulitatea absoluta poate fi intentata oricand

c)Nu poate fi acoperita prin confirmare, expresa sau tacita.

Nulitatea relativa;

a)Poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic; invocarea poate fi facuta personal sau prin reprezentant.

b)Este prescriptibila ceea ce inseamna ca nulitatea relativa trebuie invocata in termenul de prescriptie estinctiva.

c)Poate fi acoperita prin confirmare, expresa sau tacita.

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Civil

Etichetat ca , , ,

aprilie 7, 2011 · 9:23 pm

Nulitatea actului juridic!

Nulitatea este sanctiunea de drept civil care consta in lipsirea actului juridic civil de acele efecte care sant contrare normelor edictate pentru incheierea valabila a actului juridic civil.

Nulitatea prezinta urmatoarele trasaturi:

–          este o sanctiune de drept civil.

–          Aceasta sanctiune consta in lipsirea actului juridic de efecte.

–          Aceasta sanctiune intervine numai atunci cand se incalca acele norme de drept civil care sunt edictate pentru incheierea vlabila a actului juridic civil.

–          Acesta incalcare se raporteaza la data incheierii actului juridic civil.

Continuă lectura →

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Civil

Etichetat ca , , , , , ,

aprilie 6, 2011 · 6:29 pm

Formele culpei!

Potrivit art.19 pct.2 C.pen., o fapta este savarsita din culkpa atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia  si putea sa-l prevada. Culpa, la randul ei, are doua modalitati, culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta.

a.Culpa cu prevedere sau usurinta. Consta in prevederea de catre faptuitor a urmarilor periculoase ale actiunii sau inactiunii sale, pe care nu le accepta, socotind fara temei insa ca ele nu se vor produce. Dupa cat se poate observa, culpa cu prevedere se caracterizeaza prin doua elemente : existenta din partea persoanei a prevederii urmarilor activitatii sale infractionale si existentei sperantei, lipsita de temei, de a nu s eproduce ori de a le preveni prin actiuni proprii sau cu sprijinul altor persoane.

b.Culpa simpla sau neglijenta, consta in pozitia psihica a persoanei care n-a prevazut urmarile periculoase ale faptei sale, desi din toate imprejurarile cauzei si pe baza capacitatii sale trebuia si putea sa le prevada. Spre deosebire de celelalte forme ale vinovatiei, in cazul savarsirii unei infractiunii din neglijenta infractorul nesocoteste in mod constient regulile de conduita, masurile de precautie ce trebuie luate in diferite situatii etc., fara a prevedea urmarile periculoase ale faptelor sale.

Neglijenta, ca forma a vinovatiei, poate fi caracterizata pe baza a doua elemente: un element negativ, care se refera la lipsa de prevedere a urmarilor periculoase ale faptei comise de subiectul infractiunii si alt element pozitiv, ce indica existenta unor conditii care dau posibilitatea de a considera ca trebuia si putea sa prevada consecintele actiunii sale

c.Alte modalitati ale culpei. In literatura de specialitate si in practica judiciara sunt cunoscute si alte modalitati ale culpei. Astfel se distinge intre culpa in agendo,cand usurinat sau neglijenta se

de a considera ca infractorul trebuia si putea sa prevada consecintele daunatoare ale actiunii sau inactiunii sale.

refera la fapte constand dintr-o actiune, si culpa in omittendo, cand se refera la fapte din culpa constand dintr-o inactiune. Alti autori mai fac deosebirea intre culpa generica si culpa specifica

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Penal

Etichetat ca , , , , ,

aprilie 6, 2011 · 6:26 pm

Modalitatile dreptului de proprietate!

1.Proprietatea anulabila.

Vom defini proprietatea anulabila ca fiind acea modalitate juridica a dreptului de proprietate care exprima starea de incertitudine vremelnica in care se gaseste acest drept, cand el a fost transferat de la o persoana la alta printr-un act juridic anulabil. Ceea ce este esential este ca actul prin care s-a transmis dreptul de proprietate este lovit de nulitate relativa.

2.Proprietatea rezolubila.

– constituie o modalitate juridica a dreptului de proprietate care exprima situatia de incertitudine

vremelnica a acestui drept, atunci cand transmiterea dreptului de proprietate de la o persoana la alta a avut loc sub conditie rezolutorie.

Proprietatea rezolubila poate rezulta din lege sau din conventia partilor. Prin lege proprietatea este rezolubila in urmatoarele cazuri:

–          situatia donatorului a carui donatie este revocata pentru nasterea unui copil

–          situatia aceluia care a vandut cu facultatea de rascumparare

3.Proprietatea comuna.

Vom defini proprietatea comuna ca fiind acea modalitate a dreptului de proprietate care secaracterizeaza prin aceea ca dreptul de proprietate apartine concomitent la doua sau mai multe persoane, care exercita in mod egal posesia, folosinta si dispozitia.

Scrie un comentariu

Din categoria Drept Civil