WorldCat

Da Wikipedia
ZE
 Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
AcLiBr.jpg

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

O stémma de WorldCat

WorldCat o l'é 'n catàlogo ùnico ch'o l'arechéugge e coleçioìn de 15.637 bibliotêche in 107 pàixi[1] che fàn pàrte da coperatîva globâle de l'OCLC[2]. O l'é gestîo da l'OCLC Inc. E bibliotêche aderénti inàndian tùtte insémme a bànca dæti de WorldCat, a quæ a l'é a ciù grànde bànca dæti bibliogràfica a-o móndo[3]. A bànca dæti a l'inclùdde âtre vivàgne de informaçioìn óltre che e coleçioìn de bibliotêche parteçipànti[4]. L'OCLC o l'à mìsso o WorldCat disponìbile de bàdda pe-e bibliotêche, ma o catàlogo o l'é a bâze de servìççi OCLC in abonaménto ascì (cómme a condivixón de vivàgne e a gestión de coleçioìn). WorldCat o l'é dêuviòu da-i bibliotecâi pi-â catalogaçión e a riçèrca, óltre che da-o pùblico in generâle.

Stöia[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'OCLC o l'é stæto creòu into 1967 sótt'a-a gestión do Fred Kilgour[5]. Into mæximo ànno, l'OCLC o l'à incomensòu a svilupâ a tecnologîa do catàlogo ùnico ch'a s'é sucesivaménte evolûa in WorldCat; o prìmmo eleménto into catàlogo o l'é stæto azónto into 1971[5][6].

Into 2003, l'OCLC o l'à iniçiòu o progràmma de prêuva "Open WorldCat", creàndo de fórme abréviæ a partî da 'n sotoinsémme de WorldCat disponìbile pe-i scîti d'Internétte e i rivenditoî de lìbbri, de mòddo da aomentâ l'acescibilitæ de coleçioìn de bibliotêche aderénti a-o sò progràmma[7][8].

Inte l'òtôbre do 2005, o staff técnico de l'OCLC o l'à iniçiòu 'n progètto wiki, WikiD, permetténdo a-i letoî de azónze di coménti e de informaçioìn in cànpi struturæ, lighæ a ògni eleménto WorldCat[9]. WikiD o l'é stæto sucesivaménte eliminòu, scibén che WorldCat o l'à pöi dêuviòu i contegnûi creæ da-i uténti in di âtri mòddi[10][11].

Into 2006 o l'é diventòu poscìbile pe tùtti çercâ in WorldCat diretaménte e de bàdda co-o sò scîto d'Internétte[12] e no sôlo pe mêzo de l'interfàccia FirstSearch, a pagaménto, a sôla a dispoxiçión in sciâ Ræ pe-e bibliotêche abonæ inti ànni prìmma[13]. I fìltri pe-e riçèrche ciù sofistichæ in sce WorldCat són a ògni mòddo restæ disponìbili gràçie a l'interfàccia FirstSearch[12].

Into 2007, o WorldCat Identities o l'à incomensòu a fornî de pàgine pe 20 milioìn de eleménti, i quæ són di metadæti in sce di nómmi; prinçipalménte di outoî e de persónn-e che són sogètti de publicaçioìn[14].

Into 2017, l'API WorldCat Search de l'OCLC a l'é stæta integrâ inte l'instruménto de çitaçión do VisualEditor de Wikipedia, permetténdo a-i editoî de Wikipedia de çitâ façilménte i dæti in sce WorldCat. A partî da-o 2017, OCLC e Internet Archive àn colaboròu pe rénde i dæti di lìbbri digitalizæ inte l'Internet Archive disponìbili in WorldCat[15][16].

A-o frevâ 2021, WorldCat o contêgne ciù de 512 milioìn de eleménti bibliogràfichi in 483 léngoe, che raprezéntan ciù de 3 milioìn de vivàgne bibliotecâie fìxiche e digitâli[2], e a série de dæti de persónn-e in WorldCat a l'inclùdde ciù de 100 milioìn de eleménti[17].

Architetûa do scistêma[modìfica | modìfica wikitèsto]

I catàloghi locâli de bibliotêche che són ménbri de l'OCLC són sincronizæ co-a bànca dæti de WorldCat[18]. WorldCat o consénte a-e instituçioìn parteçipànti de azónze colegaménti dirètti da WorldCat a-e vôxe do pròpio catàlogo locâle pe artìcoli particolæ, fæto ch'o permétte a l'uténte de clicâ in sciô catàlogo locâle pe determinâ rapidaménte o stâto in ténpo reâ de 'n artìcolo (prezénpio se o l'é seleçionòu ò mêno)[19].

Inte 'na perçentoâle picìnn-a de bibliotêche[20] o catàlogo locâle o l'é ascì gestîo da l'OCLC, dêuviàndo 'n scistêma bibliotecâio integròu ciamòu WorldCat Discovery e WorldShare Management Services[21].

I contribûti de bibliotêche a WorldCat són fornîi pe mêzo do progràmma informàtico Connexion[22], introdûto into 2001; o sò predecesô, OCLC Passport, o l'é stæto gradoalménte eliminòu into màzzo do 2005[23]. I bibliotecâi che són aprêuvo a catalogâ di eleménti pêuan dêuviâ WorldShare Record Manager[24] ò WorldCat Metadata API[25] ascì, òtegnìndo di rizultâti scìmili[26].

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. ↑ (EN, DE, ES, FR, NL, ZH) About OCLC, in sce oclc.org. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  2. ↑ 2,0 2,1 (EN, DE, ES, FR, NL, ZH) Inside WorldCat, in sce oclc.org. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  3. ↑ (EN) Godfrey Oswald, Largest unified international library catalog, in Library World Records, 3ª ed., Jefferson (NC), McFarland, 2017, p. 291, ISBN 1-476-62772-X.
  4. ↑ (EN) Content available through WorldCat Discovery (XLS), in sce oclc.org. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  5. ↑ 5,0 5,1 (EN) Margalit Fox, Frederick G. Kilgour, Innovative Librarian, Dies at 92, The New York Times, 2 agòsto 2006. URL consultòu o 6 novénbre 2021. "Frederick G. Kilgour, a distinguished librarian who nearly 40 years ago transformed a consortium of Ohio libraries into what is now the largest library cooperative in the world, making the catalogs of thousands of libraries around the globe instantly accessible to far-flung patrons, died on Monday in Chapel Hill, N.C. He was 92"
  6. ↑ (EN) A brief history of WorldCat, in sce oclc.org, 10 frevâ 2015. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  7. ↑ (EN) Nancy O'Neill, Open WorldCat Pilot: A User's Perspective (abstract), in Searcher, vol. 12, n. 10, Novénbre/Dexénbre 2004, pp. 54-60.
  8. ↑ (EN) Barbara Quint, OCLC Project Opens WorldCat Records to Google, in sce newsbreaks.infotoday.com, 27 òtôbre 2003. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  9. ↑ (EN) WikiD, in sce oclc.org. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  10. ↑ (EN) Tom Storey, A WorldCat community: using WorldCat.org to build a social network of the world's library users (PDF), in NextSpace, vol. 7, OCLC, Seténbre 2007, pp. 16-17. "Online ratings, tags, reviews, recommendations, lists, rankings, personal profiles - the social media revolution is here. It seems the world has exploded with Web 2.0, social networking tools and sites"
  11. ↑ (EN) John Carlo Bertot, Katy Berube, Peter Devereaux, Kerry Dhakal, Stephen Powers e Jennie Ray, Assessing the usability of WorldCat Local: findings and considerations (abstract), in The Library Quarterly, vol. 82, n. 2, Arvî 2012, pp. 207-221. "Breeding [2] also makes the following observations about the benefits of the search system: the presence of a more visually appealing interface; the grouping of related material; faceted navigation; and the capability for user-generated content (e.g., reviews). Eden [3] also refers to the advantages of user-generated content possible in WCL..."
  12. ↑ 12,0 12,1 (EN) Paula J. Hane, OCLC to Open WorldCat Searching to the World, in sce newsbreaks.infotoday.com, 17 lùggio 2006.
  13. ↑ (EN) Francis Paul Prucha, Handbook for research in American history: a guide to bibliographies and other reference works, 2ª ed., Lincoln, University of Nebraska Press., 1994, pp. 25-27. "Online Computer Library Center has developed two new programs. One is called EPIC, a new command-driven full online service with sophisticated searching features, including subject searches, intended for librarians and other experienced users. The other, designed for end-users, is FirstSearch, which contains the database materials found in EPIC or subsets of them but has a menu interface that nonspecialists find easy to use. Both EPIC and FirstSearch make available the full OCLC Online Union Catalog (called WorldCat in FirstSearch), but they also function as online database services, offering their users a wide array of other databases"
  14. ↑ (EN) Thomas B. Hickey, WorldCat Identities: Another View of the Catalog (PDF), in NextSpace, vol. 6, OCLC, 15 arvî 2007, pp. 18-19.
  15. ↑ (EN) OCLC and Wikipedia Library link citations to millions of library materials, expanding access to quality sources, OCLC, 11 màzzo 2017. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  16. ↑ (EN) Jake Orlowitz, You can now add automatically generated citations to millions of books on Wikipedia, Wikimedia Foundation, 11 màzzo 2017. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  17. ↑ (EN, DE, ES, FR, NL, ZH) Data strategy [WorldCat], in sce oclc.org. URL consultòu o 6 novénbre 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 12 frevâ 2018).
  18. ↑ (EN) About data sync collections, in sce help-it.oclc.org. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  19. ↑ (EN) What is WorldCat?, in sce worldcat.org. URL consultòu o 6 novénbre 2021.
  20. ↑ (EN) Roger C. Schonfeld, What Are the Larger Implications of Ex Libris Buying Innovative?, in sce sr.ithaka.org, 5 dexénbre 2019. URL consultòu o 6 novénbre 2021. "OCLC's WorldShare cloud system has yet to achieve critical mass, amounting to 10% of the academic market (but only 4% of ARL), and OCLC's entire public library business represents just 10% of the public library market."
  21. ↑ (EN) Marshall Breeding, OCLC Announces WorldCat Discovery Service, in Smart Libraries Newsletter, vol. 34, n. 3, American Library Association, Màrso 2014, pp. 6-7.
  22. ↑ (EN) Connexion - Features, in sce www.oclc.org, OCLC. URL consultòu o 7 novénbre 2021.
  23. ↑ (EN) Becky Dead, OCLC Authorities migration timeline, in sce listserv.loc.gov, 3 màrso 2005. URL consultòu o 7 novénbre 2021.
  24. ↑ (EN, DE, ES, FR, NL, ZH) WorldShare Record Manager: Record-at-a-time cataloging service, in sce oclc.org. URL consultòu o 7 novénbre 2021.
  25. ↑ (EN, DE, ES, FR, NL, ZH) WorldCat Metadata API | OCLC Developer Network, in sce oclc.org. URL consultòu o 7 novénbre 2021.
  26. ↑ (EN, DE, ES, FR, NL, ZH) OCLC cataloging application comparison, in sce oclc.org. URL consultòu o 7 novénbre 2021.

Bibliografîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Âtri progètti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Colegaménti estèrni[modìfica | modìfica wikitèsto]

Contròllo de outoritæVIAF (EN) 176058852 · LCCN (EN) no2006000525 · WorldCat Identities (EN) no2006-000525
Estræto da "https://lij.wikipedia.org/w/index.php?title=WorldCat&oldid=226557"