Prota frãndzã

Ghini vinit pi Wikipedia! Enciclopedia liberâ pi armâneascâ 1.291 articole pi armâneascâ Puneț titllu la noa frândzâ: Un proectu cai va s-facă unâ enciclopedie liberâ pi armâneaști cu colaborația a cathi unâľei persoanâ. Fântânâ Nale alâxiri Cum s-alâxeașce unâ frândzâ

Articlu di calitati Prota surã a Coranlui, Al-Fatiha Coranlu (arabă: القرآن al-Qur'ān, „ghivăseare”, „greare”, dit verbu qara’a „s-ghivãsi”, „greare cu boatse vãrtos”) easte carte aya a musulmanjlor tuts shi tsãne tute dimãndãrile al Dumnidzã (arabescã: ألله Allāh), pit anghilu Ğibrīl (Gavril) shi prufetlu Muhammed, pi limba arabescã. Coranlu si spunã cã easte "Zborlu al Dumnidză", tsi di totãna eara ghivăsit tu Umm al-Kitāb – Dada a yramãljei – aflată tu tser pi al-Lawh al-Mahfūz - „Frãndza Tsãnutã”. Ti musulmanjlji, Coranlu easte carte aya di la Dumnidzã, cai-l dzãtsi a ãmbistimenului cum s-bãneadzã ndreptu... (continuare...) Cadurlu a dzuul'ei Cadhur di-tu Nea paidagogia alu Ucuta, carti armâneascâ di-tu 1797: Ayisite, ayisite, ayisite ești doamne Sabaoth, țeru șâ loclu este mplinu de dhoxa ata osana tine de-analtu. (n-susu) Asusea-nă tine ți ești analtu, alăvdatu. (na-nstânga) Ești tine ți viniș pre numa a domnului. (na-ndreapta) Trei suntu ațeľi ți mărturisescu n-țeru, tatălu, greailu ș-avilu duhu. Ș-treiľ aișțâ ună suntu. Ioan, true, E, cap. ș, 7. (n-ghiosu)

Informații ti Wikipedia armânească Conțănirea ali Wikipedia easte scriată sum GNU Lițență ti Documentare Liberă, ți spune că easte dip liberă. Videț modus di lucru, MÃÃ ică experimentaț tu Zona di probă! Aestu proectu s-amintă tu yinarlu 2001 ș-pi anglica sântu 4.188.659 di articole. Wikipedia pi aromâneaști inși tu meslu aprir 2004 și agiumsim până pi 14 Shcurtu 2023 tu 1.291 di articule di lucru. Informații ti limba armânească Aestâ easti Wikipedia pi armâneaști. Limba armânească easti unu dialectu a limbâľei românâ, ți pricadi tu gruplu a limbiloru romanice (neolatine) di not-datlu. Information about the Aromanian language The Aromanian language (armãneashti, armãneashte, armãneashci, armãneashce or rrãmãneshti), also known as Macedo-Romanian or Vlach, is an Eastern Romance language, similar to Megleno-Romanian, Istro-Romanian and Romanian,[3] spoken in Southeastern Europe. Its speakers are called Aromanians or Vlachs (a broader term and an exonym in widespread use to define Romance communities in the Balkans). Some scholars, mostly Romanian ones, consider Aromanian a dialect of Romanian.(full article) Information sur l'aroumain L’aroumain (dit aussi macédo-roumain en Roumanie), en aroumain : limba armâneascâ ou armânâ (aroumain), désigné aussi par l’adverbe armâneaști avec la variante rremenești ou armâneașce, est une dialecte de la langue roumain, une langue romane orientale... (lire la suite) Informaţii despre limba aromână Limba aromână sau macedoromână, vorbită de aromâni, este un dialect al limbii române, o limbă din grupul limbilor romanice... (citiți mai mult) »» Pi alte limbe

Wikipedia pi alti limbi englezâ (English) • francezâ (Français) • ghirmâneascâ (Deutsch) • româneaști (Română) • latinâ (Latinum) machidhuneaști (Mакедонски) • grâțeaști (Ελληνικά) • vurgâreaști (Български) Afrikaans • Aragonés • Asturllionés • Brezhoneg • Català • Dansk • Español • Esperanto • Eesti • Suomi • עברית (Ivrit) • 한국어 (hangugeo) • Hrvatski • Ido • Interlingua • Italiano • 日本語 (Nihongo) • bil-Malti • Nederlands • Norsk • Norsk (nynorsk) • Occitan • Polski • Português • Русский (Russkij) • Slovenščina • Svenska • Walon • 中文 (Zhongwen)

Lista di tuti proiectili Wikipedia

	Wikționar Dicționar liber		Wikihâbări Fântânâ di hâbări		Wikicitatu Citati și spuniri
	Wikimanuali Manuali și ghiduri liberi		Wikispecii Directoru (catasithu) di specii		Wikisursâ Biblioteca liberâ
	Wikiversitati Materialo didactici liberi		Commons Resursi di media		Meta-Wiki Coordonarea a proecteloru tuti