Trieste

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.


Globe icon.svgTrieste
Trieste (vec) Cànbia el vałor in Wikidata
Free Territory Trieste Flag.svg Trieste-Stemma.svg
Fotomontajo
Someja


Pozision

45°38′10″N 13°48′15″E / 45.636111°N 13.804167°E45.636111; 13.804167 (Trieste)Coordinae: 45°38′10″N 13°48′15″E / 45.636111°N 13.804167°E45.636111; 13.804167 (Trieste)

StatoItàlia
Rejon autònomaFriułi-Venèsia Jùlia
Ex-provinsa Trieste Cànbia el vałor in Wikidata
Cavedałe de
Eror Lua: callParserFunction: function "

[[Categoria" was not found.

Popołasion
Totałe204 338 (1° de zenaro del 2018) Cànbia el vałor in Wikidata
Green Arrow Up.svg104 (2017)
Densità2 400,87 ab/km²
Idiomaitalian Cànbia el vałor in Wikidata
Zeografia
Parte deFriułi-Venèsia Jùlia Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea85,11 km²[1] Cànbia el vałor in Wikidata
Mezurasion
Altitùdene2 m Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Eror Lua: callParserFunction: function "

[[Categoria" was not found.

Dati istòreghi
Dì festivo
Còdazi de identifegasion
Còdaze postałe34121, 34122, 34123, 34124, 34125, 34126, 34127, 34128, 34129, 34130, 34131, 34132, 34133, 34134, 34135, 34136, 34137, 34138, 34139, 34140, 34141, 34142, 34143, 34144, 34145, 34146, 34147, 34148, 34149, 34150 e 34151 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionTS Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Prefiso tełefònego040 Cànbia el vałor in Wikidata
ID ISTAT032006 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze catastałe de ItàliaL424 Cànbia el vałor in Wikidata
Premi

Sito webcomune.trieste.it Cànbia el vałor in Wikidata

Facebook: 108687135829971 MusicBrainz: 2146c032-d901-490c-9cb2-1b8d772fea7c


Trieste, o a la vecia triestina Tarieste (par latin Tergeste, par talian Trieste, par tedesco Triest, par sloven e par croato Trst, par tergestin Trièst), xe na zità e un porto de la Italia nord-oriental, propio sul confin co la Slovenia. Come che el dixi el poeta triestin Carolus Cergoly, Trieste saria come un fior "fato de piera" (el altipian del Carso che el scominzia drio de la zità), "piantà su creste / d'onde marine" (el Golfo de Trieste, inte el Mar Adriatico setentrional). Trieste la ga 209.557 àneme (stima xenaro 2003), e la xe capital de la Region Autonoma Furlania - Venesia Giulia e de la provinzia de Trieste.

Orizine[canbia | canbia el còdaxe]

Piasa del'Unità d'Italia

Su l'orixene del nome de Trieste ghe xe diverse teorie. Ghe xe chi che dixi che deriva dal latin Tergeste, che tradoto saria come dir "tre volte costruida". Altri dixi che deriva de la parola celtica "trg" - marcà. Po i romani ghe ga ficà la dexinenza -este par farla più latina. Un'ultima teoria saria questa: in siriaco ( variante de l'aramaico) la parola "Ter'uza" o "Terguza" vol dir "melon". Una variante al feminile saria "Terguzta", che al plurale fa "Terguzte".

Ora xe noto a tuti che el melon xe un antico simbolo de la zità, al qual ghe se ga zontà l'alabarda. Zerto che saria de vèder come che ghe podeva esser ne l'antichità un nome siriaco, o fenicio, in uni caxo semitico de la sità. Zerto xe che i Fenici traficava par tuto el Mediteraneo e i conta de lori anca ne l'Iliade.

In tanti caxi i Romani lassava el nome che ghe iera prima, come par esempio Lubiana se ciamava Emona o Aemona prima oncora che rivassi i Romani; lori i la ga ciamada solo Iulia Emona. Cussì pol esser che la località dove che ghe iera l'antica Tergeste, za la se ciamassi col nome simile "Terguza" o "Terguzta". Tìpega de Trieste xe el vento ciamà Bora.

Zircoscrizioni e rioni[canbia | canbia el còdaxe]

Zircoscrizioni

  1. Altipian Ovest
  2. Altipian Est
  3. Rojan - Greta - Barcola - Cologna - Scorcola
  4. Zitanova - Bariera Nova - San Vito - Zitavecia
  5. Bariera Vecia - San Giacomo
  6. San Giovanni - Ciadin - Rozol
  7. Servola - Chiarbola - Valmaura - Borgo San Sergio

Rioni e frazioni

  1. Santa Croxe, Proseco, Contovel
  2. Opcina, Bane, Trebician, Padrician, Gropada, Basoviza
  3. Mìramar, Grinian, Barcola, Greta, Rojan [2], Scorcola, Cologna, Guardiela (in parte)
  4. Zitanova (Borgo Teresian), Zitavecia, Bariera Nova, Borgo Giusepin, Sant'Andrea, San Vito
  5. Bariera Vecia, San Giacomo, Ciarbola (in parte), Santa Maria Madalena Superior (in parte)
  6. Rozol, Ciadin, Guardiela, Longera
  7. Santa Maria Madalena Superior, Santa Maria Maddalena Inferior, Chiarbola, Servola, Borgo San Sergio, Altura

Frazioni[canbia | canbia el còdaxe]

Barcola, Opcina, Miramar, Grignan, Basoviza (sloven Bazovica, tal. Basovizza), Bane, Catinara, Conconel, Contovel, Gropada, Lonjer, Padrice, Proseco (sloven Prosek, tal. Prosecco'), Santa Croxe, Trebician.

Barcola la xe xusto sora el mar, e la xe famoxa par i Topolini che xe diexe stabilimenti balneari gratuiti su tuto'l lungomar, de suito dopo la Pineta fina'l Porticiolo e su'ncora, stavolta proprio la sui scoi, avanti fina'l Bivio de Miramar e oltre. Ghe xe anca tanti ristoranti de pesse, bareti, chioschi e gelaterie.

El castel de Miramar

Loghi interesanti[canbia | canbia el còdaxe]

Colegamenti esterni[canbia | canbia el còdaxe]

Note[canbia | canbia el còdaxe]

  1. Istituto nasionałe de statistega (curà da), Istituto nasionałe de statistega, https://www.istat.it/it/archivio/156224. entrada il 16 de marso del 2019.
  2. co łe so frasion Piščanci o Sotomonte, Scała Santa, Case Sparse, Mołini, Moreri, Verniellis, Cordarołi e San Piero

Gałeria fotografica[canbia | canbia el còdaxe]

Controło de autoritàVIAF (EN238365813 · LCCN (ENn79027119 · GND (DE4078411-3 · WorldCat Identities (ENn79-027119
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Trieste&oldid=1074911"