Matthias Erzberger
Matthias Erzberger | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][5] Münsingen, Baden-Württemberg, Germania |
Decedat | (45 de ani)[2][6][3][4] Bad Griesbach im Schwarzwald(d), Baden-Württemberg, Germania |
Înmormântat | Baden-Württemberg |
Cauza decesului | omor (moarte nenaturală[*] ) |
Cetățenie | Germania |
Ocupație | politician jurnalist diplomat scriitor |
Locul desfășurării activității | Stuttgart[7] Berlin[7] Compiègne[7] |
Reichsminister der Finanzen | |
În funcție – | |
Guvern | Bauer cabinet[*] |
Precedat de | Bernhard Dernburg[*] |
Succedat de | Joseph Wirth[*] |
Membru al Reichstagului Imperiului German | |
Deputat în Reichstagul Republicii de la Weimar | |
Ministru federal de Finanțe | |
Partid politic | ZENTRUM[1][*] |
Alma mater | Universitatea din Fribourg[*] |
Modifică date / text |
Matthias Erzberger (n. ,[2][3][4][5] Münsingen, Baden-Württemberg, Germania – d. ,[2][6][3][4] Bad Griesbach im Schwarzwald(d), Baden-Württemberg, Germania) a fost un politician german, ministru de finanțe din partea Deutsche Zentrumspartei („Centrul”), predecesorul CDU. Erzberger a fost asasinat în data de 26 august 1921 de Organisation Consul, o grupare teroristă de dreapta care a pregătit ascensiunea NSDAP.
Familia și studiile[modificare | modificare sursă]
Matthias Erzberger s-a născut în familia unui croitor din Regatul Württemberg. Familia sa, de condiție socială modestă, a fost una din puținele familii catolice din localitate, dominată de protestanți și evrei. Pentru a dobândi un venit suplimentar, tatăl său a îndeplinit și serviciul de curier poștal.
După absolvirea seminarului de învățători a studiat economia la universitatea din Fribourg. În anul 1902 a publicat o vastă monografie pe tema secularizării din 1802, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la evenimentul respectiv.
Activitatea diplomatică[modificare | modificare sursă]
Începând cu octombrie 1914 a lucrat în centrala Ministerului German de Externe. În data de 23 februarie 1915 papa Benedict al XV-lea l-a primit în pe Erzberger într-o lungă audiență privată, în care cei doi au discutat modalitățile prin care s-ar putea evita intrarea Italiei în război. Erzberger l-a rugat pe papa Benedict al XV-lea să intervină la Viena în sensul unor concesii pentru minoritatea italiană din Austro-Ungaria.
În iunie 1915 a fost trimis de guvernul de la Berlin în misiune diplomatică la Budapesta, pentru a-l convinge pe premierul István Tisza la concesii în favoarea românilor din Ungaria. Premierul Tisza a refuzat, iar Regatul României a intrat un an mai târziu în război contra Austro-Ungariei.
Asasinatul[modificare | modificare sursă]
În cursul zilei de 26 august 1921 s-a întâlnit cu Carl Diez, deputat din partea Centrului. Cei doi au participat la o slujbă religioasă, după care au efectuat o plimbare. În timpul acesteia atentatorii au deschis focul asupra lor. Diez a fost rănit în plămâni, iar Erzberger a murit pe loc. Atentatorii s-au refugiat în Ungaria, de unde s-au întors la în 1932, pentru a face carieră în organizațiile SA respectiv SS. În anul 1933 atentatorii au fost grațiați de autoritățile naziste. Decizia de grațiere a fost anulată în 1945, iar unul din atentatori a fost condamnat la 15 ani de închisoare.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ § 1 Satz 2 (PDF), Q2054326[*] , , accesat în
- ^ a b c d „Matthias Erzberger”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Matthias Erzberger, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Matthias Erzberger, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Эрцбергер Маттиас, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b c „Matthias Erzberger”, Gemeinsame Normdatei, accesat în