Tunizia

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Tunixia
Globe icon.svgTunizia
تونس (ar) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoHumat Al Hima Cànbia el vałor in Wikidata


Bomò«حرية، كرامة، عدالة، نظام» Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoTúnixi Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

34°N 10°E / 34°N 10°E34; 10Coordinae: 34°N 10°E / 34°N 10°E34; 10

ContinenteAfrica

CapitałeTúnixi Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe11 565 204 (2018) Cànbia el vałor in Wikidata
Green Arrow Up.svg33 077 (2017)
Densità70,69 ab/km²
Demònemotunizina, tunizine, tunizini, tunizin  Edit this at Wikidata
Idiomaàrabo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita75,731 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
Green Arrow Up.svg0,20599999999999 (2015)
Taso de suicìdio5,36 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
Putełi no scołarizai100 000 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
Zeografia
Parte deNordàfrica e Lista nera dei paradizi fiscałi de ła Union Eoropea Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea163 610 km²[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà damar Mediteràneo Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoDjebel Chambi (1 544 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoShatt al Gharsah (en) Traduzi (−17 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Creasion20 de marso del 1956
Prima mesion documentadaProtetorà fransezo in Tunizia Cànbia el vałor in Wikidata
Dì festivo
Organizasion pułìtega
Forma de goernorepùblega parlamentària e semipresidensiałiismo Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano ezecutivoGoerno de ła Tunizia (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoAsenblea dei Raprezentanti del Pòpoło Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente de ła Tunizia Cànbia el vałor in WikidataKaïs Saïed (it) Traduzi (23 de otobre del 2019) Cànbia el vałor in Wikidata
Primi ministri de ła Tunizia Cànbia el vałor in WikidataNajla Bouden Ramadan (it) Traduzi (11 de otobre del 2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Rapr. parlamentària 
Ìndaze de Democrasia

6.59/10

   

Menbro de
Economia
Persentuałe IVA18 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,735[18] Cànbia el vałor in Wikidata (2017[18] Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedadinaro tunizin Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe de Tunizia Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion13 %[19] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

36.1/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1TN[23] Cànbia el vałor in Wikidata TUN[23] Cànbia el vałor in Wikidata 788[23] Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionTN Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.tn
Prefiso tełefònego+216[20] Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Premi
Istòrego

Sito webtunisie.gov.tn Cànbia el vałor in Wikidata

MusicBrainz: 58955071-67c1-3491-8dec-48d28f824bda

La Tunixìa, ufisialmente la Repùprica de Tunixìa (in àrabo الجمهورية التونسية, al-Jumhūriyya al-Tūnusiyya), xe on Stato de l’África del nord, parte del Maghreb.
El confina co ł’Algeria a ovest e co ła Libia a sudest; la xe bagnada dal Mar Mediteraneo a nordest.

Zeografia[canbia | canbia el còdaxe]

La costa la xe rica de acua.

El 40% del teritorio xe inte el dexerto del Sahara. La costa la xe fèrtile.

Storia[canbia | canbia el còdaxe]

Search ballonicon2.svg Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de la Tunixia.

Antighità[canbia | canbia el còdaxe]

Cartàxene

In Tunixìa ghera òmeni preistorici fin dal pałeołìtico.

El primo pòpoło ca se conose xe i berberi.

I fenici xe rivá su inte łe coste de ła Tunixìa e i ga fondá Cartàxene inte el 814 a.C.. Cartàxene l’è deventá na potensa comerçiàł e militàr in pochi ani e sa mexo a concoistàr i paexi del Mediteraneo.
La łota co Roma xe ndá vanti dal 264 al 146 a.C. e xe fenìa co la distrusion de Cartàxene. I romani ga ricostruìo la çitá e i ła ga fata deventàr ła prima provinçia africana.

A ła fin del periodo romàn, i vandałi ga invadesto Cartàxene e i xe restài fin al 533.
Nte el 533, el xeneràl bizantìn Bełixario ga concoistá tuto el nord Africa.
Doxento ani dopo, i Árabi.

I Árabi xe restài fin che i xe rivài i Turchi de l’impero otoman in tel 1574.

Modernità[canbia | canbia el còdaxe]

En tel 1705 ghe stá ła fondasion de ła dinastìa Husaynide.

Da el 1881 i francexi ga stabilì on protetorato.

Indipendensa[canbia | canbia el còdaxe]

La Tunixìa xe deventá indipendente el 20 de marso 1956 e ła Repùbrica l’è stá proclamá el 25 de lujo del 1957[25].
El primo prexidente xe stá Habib Bourguiba, deposto con on colpo de Stato inte el 1987 dal xeneràl Zine El-Abidine Ben Ali.

Economia[canbia | canbia el còdaxe]

L’agricoltura xe praticá su la costa (gran, formenton, biada).
La Tunixìa xe el sesto produtór mondiàl de fosfati.

Ła industria (tèsile, prodoti petrołìferi) xe in crézita.

Demografia[canbia | canbia el còdaxe]

La majorìa de la popołasion xe muxułmana.

I tunixini parla àrabo e francexe.

Note[canbia | canbia el còdaxe]

  1. URL de refarensa: https://www.britannica.com/place/Tunisia.
  2. Declarà da: Constitution of Tunisia. Sesion del documento: 1.
  3. URL de refarensa: https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ts.html.
  4. URL de refarensa: http://www.imo.org/en/About/Membership/Pages/MemberStates.aspx.
  5. URL de refarensa: http://www.imf.org/external/country/index.htm.
  6. URL de refarensa: http://www2.unwto.org/members/states.
  7. URL de refarensa: https://www.iaea.org/about/memberstates.
  8. URL de refarensa: http://www.wipo.int/treaties/en/remarks.jsp?cnty_id=163C.
  9. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  10. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  11. URL de refarensa: https://www.iho.int/srv1/index.php?option=com_wrapper&view=wrapper&Itemid=452&lang=en. Editor: Organizasion Idrogràfega Internasionałe. Data de consultasion: 8 de disenbre del 2017.
  12. URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  13. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  14. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  15. URL de refarensa: http://icdo.org/who-we-are/members/member-states.html. Data de consultasion: 11 de majo del 2020.
  16. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/tunisia. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  17. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  18. 18,0 18,1 Programa de l'ONU par el Desviłupo (curà da), Programa de l'ONU par el Desviłupo, http://hdr.undp.org/en/data.
  19. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  20. URL de refarensa: http://www.lincmad.com/world.html.
  21. 21,0 21,1 itu.int, http://www.itu.int/net/itu-t/inrdb/e129_important_numbers.aspx. entrada l'8 de lujo del 2016.
  22. 22,0 22,1 itu.int, http://www.itu.int/net/itu-t/inrdb/e129_important_numbers.aspx. entrada il 10 de lujo del 2016.
  23. 23,0 23,1 23,2 URL de refarensa: https://www.iso.org/obp/ui/#iso:code:3166:TN.
  24. 24,0 24,1 iec.ch, http://www.iec.ch/worldplugs/list_bylocation.htm. entrada il 10 de zugno del 2016.
  25. fin a sto momento ł’á reñá ła dinastìa Husaynide.


Stati par indice de svilupo uman

 
Cuel prima Cuel daspò
Algeria 94° posto Tonga
Controło de autoritàVIAF (EN151897393 · ISNI (EN0000 0001 2110 2127 · LCCN (ENn79065220 · GND (DE4061206-5 · BNF (FRcb11865659f (data) · NLA (EN35557955 · NDL (ENJA00573914 · WorldCat Identities (ENn79-065220
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Tunizia&oldid=1085993"