Myanmar
| Myanmar | |||||
 Pyi-daung-zu Myan-ma Naing-ngan-daw Republica Uniunea Myanmar | |||||
| |||||
Deviză: Let the journey begin  | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 676.578 km² (locul 40) | ||||
| Apă (%) | 3,06% | ||||
| Cel mai înalt punct | Hkakabo Razi[*] (5.881 m) | ||||
| Cel mai jos punct | Oceanul Indian (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Yangon1 | ||||
| Vecini | Bangladesh Republica Populară Chineză India Laos Thailanda | ||||
| Fus orar | UTC+6:30 | ||||
| Populație | |||||
| Populație | |||||
| - Recensământ 2014 | 51.486.253 (locul 25) | ||||
| Densitate | 76 loc/km² | ||||
| Limbi oficiale | Limba birmană | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Republică prezidențială sub o Juntă militară | ||||
| Președinte | Myint Swe | ||||
| Prim-ministru | Min Aung Hlaing | ||||
| Legislativ | Assembly of the Union(d) | ||||
| Capitala | Naypyidaw | ||||
| Istorie | |||||
| Dinastia Pagan | 23 decembrie 849 | ||||
| Dinastia Toungoo | 16 octombrie 1510 | ||||
| Dinastia Konbaung | 29 februarie 1752 | ||||
| Independență (față de Regatul Unit) | 4 ianuarie 1948 | ||||
| Lovitura de stat | 2 martie 1962 | ||||
| Noua constituție | 30 martie 2011 | ||||
| Lovitura de stat | 1 febuarie 2021 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | 2014 | ||||
| - Total | 244.331 miliarde $ | ||||
| - Pe cap de locuitor | 4.751 $ | ||||
| PIB (nominal) | 2014 | ||||
| - Total | 65.291 miliarde $ | ||||
| - Pe cap de locuitor | 1.269 $ | ||||
| IDU (2013) | ▬ 0,524 (scăzut) (locul 150) | ||||
| Monedă | Kyat (MMK) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | MYA | ||||
| Cod mobil | 414 | ||||
| Prefix telefonic | +95 | ||||
| ISO 3166-2 | MM | ||||
| Domeniu Internet | .mm | ||||
1 Unele guverne recunosc Yangon-ul ca și capitală națională. | |||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Drapelul Myanmarului[*]](/web/20211229153256/https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Myanmar.svg)
![Stema Myanmarului[*]](/web/20211229153256/https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:State_seal_of_Myanmar.svg)
Myanmar,[1][2] numită oficial Republica Uniunea Myanmar,[2] cunoscută în limba română și ca Birmania, este a doua țară ca mărime din Asia de sud-est. Se învecinează cu Republica Populară Chineză la nord, Laos la est, Thailanda la sud-est, Bangladesh la vest și India la nord-vest, cu Marea Andaman la sud și Golful Bengal la sud-vest (cu un total de peste 2000 de kilometri de coastă). Țara a fost guvernată de o juntă militară condusă de generalul Ne Win din 1962 până în 1988, sistemul său politic rămânând până astăzi sub un strâns control al juntei militare.
Originea și istoria numelui[modificare | modificare sursă]
În 1989, țara și-a schimbat oficial versiunea engleză a numelui din Burma în Myanmar (împreună cu schimbarea denumirii multor localități, cum a fost și cazul capitalei, din Rangoon în Yangon). Denumirea oficială a țării în limba birmană, Myanma, a rămas neschimbată. Schimbarea denumirilor s-a dovedit a fi controversată politic, văzută de unii ca fiind mai puțin permisivă minorităților și nepedagogică.
Organizația Națiunilor Unite utilizează ca denumire scurtă „Myanmar” și ca denumire completă „Republica Uniunii Myanmar”. În textele Uniunii Europene se recomandă folosirea formei „Myanmar/Birmania”.[3]
Istoria[modificare | modificare sursă]
Inițial, un regat independent, în 1824-26, 1851-52 și 1885-86 Burma a fost invadată de Imperiul Britanic și a devenit parte a Indiei. Japonezii i-au alungat pe britanici împreună cu Aung San și au ocupat țara în timpul celui de-al doilea Război mondial, dar a fost reocupată de britanici în 1945.
În 1948 națiunea a devenit suverană, cunoscută ca Uniunea Burma, cu U Nu primul prim ministru. Guvernarea democratică s-a terminat în 1962 cu o lovitură de stat militară condusă de generalul Ne Win. Ne Win a condus țara aproape 26 de ani. În 1990 s-au ținut alegeri libere pentru prima dată în aproape 30 de ani, însă victoria LND, partidul lui Aung San Suu Kyi a fost anulată de militari care au refuzat să predea puterea.[4]
Una din cele mai proeminente personalități din istoria birmaneză a secolului XX este fondatorul armatei și luptător pentru libertate, generalul Aung San, un student transformat în activist al LND, a cărui fiică este laureata Premiului Nobel pentru pace și o imagine a păcii, libertății și democrației, Aung San Suu Kyi, acum arestată la domiciliu. A treia dintre cele mai recunoscute personalități pe plan mondial este U Thant, care a fost secretar general al ONU pentru două mandate, foarte respectat prin istoria Organizației Națiunilor Unite.
Politica[modificare | modificare sursă]
Myanmar s-a aflat sub guvernare militară din 1962. Actual șef al statului este generalul Than Shwe care deține titlul de „președinte al Consiliului de stat pentru pace și dezvoltare”. Primul său ministru numit a fost Khin Nyunt până la 19 octombrie 2004, când a fost înlocuit de locotenent-general Soe Win. Aproape toate fotoliile ministeriale sunt deținute de ofițeri militari. Sancțiunile SUA împotriva guvernului militar au fost în mare măsură ineficiente, datorită breșelor și dorinței, în principal a afaceriștilor asiatici, de a continua să investească în Birmania și să inițieze noi investiții, în principal în exploatarea resurselor naturale. De exemplu, compania petrolieră franceză Total cumpără petrol din Myanmar în ciuda faptului că țara se află sub sacțiuni economice, cu toate că Total (fostă TotalFinaElf) este subiectul unor procese in tribunalele din Franța și Belgia pentru implicare în abuzuri asupra drepturilor omului, de-a lungul conductei petroliere deținută impreună de Total, compania americana Unocal și de armata din Myanmar. Industria de imbrăcăminte și încălțăminte din Statele Unite ar putea fi de asemenea afectată daca toate breșele în sancțiuni ar fi închise, cu toate acestea ele sunt deja subiectul boicotării anterioare a sancțiunilor americane impuse in iunie 2002.
Regimul este acuzat că nu respectă drepturile omului, și situația respectării drepturilor omului în țară este subiect de îngrijorare pentru un număr larg de organizații. Nu există justiție independentă în Myanmar și opoziția politică împotriva guvernului militar nu este tolerată.
În 1988 protestele împotriva proastei conduceri economice și a opresiunii politice au fost reprimate cu violență, când militarii au deschis focul asupra demonstranților. Fără îndoială, protestele din 1988 au pavat drumul către alegerile din 1990, care au fost invalidate de militari. Aung San Suu Kyi, al cărei partid de opoziție a câștigat 83% din locurile în parlament la alegerile naționale din 1990, dar care a fost împiedicată de militari să devină prim ministru, a obținut lauda internațională ca activistă pentru întoarcerea la guvernarea democratică a Myanmarului. Ea a obținut Premiul Nobel pentru pace în 1991. Ea a fost pusă frecvent sub arest la domiciliu, cu toate acestea în ultimii ani regimul a dorit să inceapă negocieri cu ea și partidul său, Liga Națională pentru Democrație. Ea a fost cel mai recent arestată la domiciliu la 31 mai 2003, urmare a unui atac al convoiului ei în nordul Birmaniei și rămâne sub arest la domiciliu..
Geografie[modificare | modificare sursă]
Myanmar este localizat între Bangladesh și Thailanda, având la nord China și India la nord-vest, cu litoral la Golful Bengal și Marea Andaman. Țara are o suprafață totală de 678.500 km2, din care aproape jumătate sunt păduri. Din punct de vedere topographic, țara are munți de-a lungul graniței sale cu India și China și în vest, care înconjură o zonă centrală joasă în jurul râului Ayeyarwady, care formează o deltă fertilă la vărsarea sa în mare. Majoritatea populației locuiește în zona joasă din centrul țării.
Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]
Myanmar este împărțit în șapte regiuni și șapte state, bazate pe grupările etnic dominante. Regiunile sunt în principal birmaneze, în timp ce statele sunt formate predominant din alte grupări etnice.
| Nr. | Stat | Districte | Municipii | Orașe | Cartiere | Grupări de sate | Sate |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Statul Kachin | 3 | 18 | 20 | 116 | 606 | 2630 |
| 2 | Statul Kayah | 2 | 7 | 7 | 29 | 79 | 624 |
| 3 | Statul Kayin | 3 | 7 | 10 | 46 | 376 | 2092 |
| 4 | Statul Chin | 2 | 9 | 9 | 29 | 475 | 1355 |
| 5 | Regiunea Sagaing | 8 | 37 | 37 | 171 | 1769 | 6095 |
| 6 | Regiunea Tanintharyi | 3 | 10 | 10 | 63 | 265 | 1255 |
| 7 | Regiunea Bago | 4 | 28 | 33 | 246 | 1424 | 6498 |
| 8 | Regiunea Magway | 5 | 25 | 26 | 160 | 1543 | 4774 |
| 9 | Reginea Mandalay | 7 | 31 | 29 | 259 | 1611 | 5472 |
| 10 | Statul Mon | 2 | 10 | 11 | 69 | 381 | 1199 |
| 11 | Statul Rakhine | 4 | 17 | 17 | 120 | 1041 | 3871 |
| 12 | Regiunea Yangon | 4 | 45 | 20 | 685 | 634 | 2119 |
| 13 | Statul Shan | 11 | 54 | 54 | 336 | 1626 | 15513 |
| 14 | Regiunea Ayeyarwady | 6 | 26 | 29 | 219 | 1912 | 11651 |
| Total | 63 | 324 | 312 | 2548 | 13742 | 65148 |
Economia[modificare | modificare sursă]
Economia este într-o formă foarte săracă, din cauza lipsei de organizare a guvernului.
În anul 2012, doar în jur de un milion de persoane aveau conexiuni la telefonie mobilă și doar aproximativ 400.000 de persoane aveau acces la Internet.[5]
Moneda[modificare | modificare sursă]
Kyat (în limba birmană: 
, se pronunță: [cia]) este unitatea monetară a statului Myanmar. Codul său ISO 4217 este MMK. Un kiat se divide în 100 pyas („sutimi”).
La data de 15 august 2011, ratele de schimb erau următoarele:
Demografia[modificare | modificare sursă]
Grupul etnic dominant îl constituie birmanezii. Limba birmană e o limbă tibeto-birmană. 10% din populație sunt descendenți shan, care vorbesc shan, o limba tai-kadai. Karen (kayin) constituie până la 7% din populație. Ceilalți sunt rakhine (arakan), chinezi, mon și indieni.
Birmana este limba oficială în Myanmar. Engleza se vorbește în general ca a doua limbă. Budismul therevada este religia majorității populației etnic birmaneze (și rakhine), shan, mon și chineze, în timp ce creștinismul este dominant printre karen. Indienii practică hinduismul sau islamul.
Rata natalității: 17.91‰; rata mortalității: 9.8‰ ; rata fertilității: 1.98 copii născuți/femeie.
Cultura[modificare | modificare sursă]
Majoritatea populației, atât bărbații cât și femeile, poartă longyis sau un fel de sarong.
Birmania în cultura populară[modificare | modificare sursă]
Acțiunea nuvelei Zile birmaneze, scrisă de George Orwell, are loc în orașul ficțional Kyauktada, din Birmania stăpânită de Imperiul Britanic, la începutul secolului XX.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Horia C. Matei (). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 333. ISBN 978-973-7839-38-1. Citare cu parametru depășit
|coauthors=(ajutor) - ^ a b Myanmar pe mae.ro. Citat: „Numele oficial al țării a cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase modificări (Birmania, Uniunea Birmană, Republica Socialistă a Uniunii Birmane, Uniunea Myanmar, Republica Uniunea Myanmar)”
- ^ Lista țărilor, a teritoriilor și a monedelor din Ghidul de redactare interinstituțional al Uniunii Europene, publications.europa.eu
- ^ Khin Kyaw Han (). „1990 MULTI-PARTY DEMOCRACY GENERAL ELECTIONS”. National League for Democracy. iBiblio.org. Accesat în .
- ^ Țara cu cea mai mică rată de penetrare a telefoniei mobile din lume, 30 mai 2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 31 mai 2012
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en A Closer Look at Burma's Ethnic Minorities, Jan. 30, 2009, Hannah Beech, TIME
- en myanmar.gov.mm
- Burma la The World Factbook
- Burma from UCB Libraries GovPubs
- Myanmar pe Curlie
- Myanmar at Encyclopædia Britannica
Date geografice legate de Myanmar la OpenStreetMap- Atlasul Wikimedia pentru Myanmar
- Myanmar, țara aurului, 9 august 2006, Descoperă
| ||||||||||||||||||||||||||||
.svg)