Democrație
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
 | Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
 | Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie sau de punctuație. Puteți consulta manualul de stil și contribui prin corectarea greșelilor. |
| Parte a seriei Politică | ||||||||
| Forme de guvernământ | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Structura de putere | ||||||||
|
||||||||
| Sursa de putere | ||||||||
|
||||||||
| Ideologia puterii | ||||||||
|
||||||||
| portal Politică | ||||||||
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației[modificare | modificare sursă]
- Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic:
- Libertatea;
- Egalitatea;
- Responsabilitatea;
- Dreptatea;
- Proprietatea;
- Pluralismul politic;
- Separarea puterilor în stat;
- Reprezentativitatea;
- Principiul suveranității națiunii
- Principiul domniei majoritatii si protecției minoritătii;
- Principiul separării puterilor în stat - A fost formulat de către gânditorul francez Montesquieu. Potrivit acestui principiu, în cazul unui stat democratic trebuie să existe 3 puteri:
- Legislativă - întocmeste legile;
- Executivă -spune în practică legile întocmite;
- Judecătorească - verifică respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie să fie independente, sa se controleze reciproc și să colaboreze între ele.
Clasificare[modificare | modificare sursă]
- democrație reală
- democrație incompletă (viciată) (în această clasă se află Romȃnia)
- regim hibrid (parțial democrat, parțial autocrat)
- autocrație
Indicele democrației[modificare | modificare sursă]
Indicele democrației (în engleză Democracy Index) este un index calculat anual de revista „The Economist“ pentru gradul de democrație în 167 țări. A fost calculat prima dată în anul 2006. Indicele pentru anul 2020 a apărut în februarie 2021.[1] Romȃnia se afla pe locul 46.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Democrație reprezentativă
- Democrație directă
- Formă de guvernământ
- Indicele democrației
- Istoria democrației
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Democrația la români: 1866-1938, Ioan Scurtu, Ion Bulei, Editura Humanitas, 1990.